să
Povestea felicitărilor de Crăciun ţine de începuturile Epocii Victoriene. Un preocupat educator şi adevărat patron al artelor, Sir Henry Cole se învârtea în cercurile elitiste ale înaltei societăţi. Din nefericire pentru el, avea atât de mulţi prieteni, încât, în perioada sărbătorilor, îndatoririle faţă de aceştia îi dădeau bătăi de cap.
Exista un vechi obicei în Anglia, acela de a trimite o scrisoare prietenilor de Crăciun și Anul Nou. Obiceiul primise un nou impuls odată cu extinderea sistemului poștal britanic și aplicarea unei ștampile penny pe corespondență, ceea ce uşura trimiterile în orice parte a ţării.
Urmarea? Acum, toată lumea trimitea scrisori. Sir Cole, cunoscut mai mult astăzi ca fondator al Muzeului Victoria și Albert din Londra, privea îngrijorat teancurile de corespondență la care nu apuca să răspundă. Pe atunci era considerat un act de mare impoliteţe, aşa că trebuia să găsească o modalitate de a răspunde tuturor acelor oameni.
Ideea era grozavă! Îi era prieten artistul J.C. Horsley. I-a cerut acestuia să realizeze ceeea ce Cole schițase în minte. Cole a luat apoi ilustrația lui Horsley – un triptic care arată o familie la masă care sărbătorește, flancată de imagini cu oameni care îi ajută pe cei săraci. A făcut o mie de exemplare la o tipografie din Londra. Imaginea a fost imprimată pe o bucată de carton rigid. În partea de sus a fiecăruia era locul pentru destinatar, permițându-i lui Cole să-și personalizeze răspunsurile, care includea salutul generic „Un Crăciun Fericit și Un An Nou Fericit pentru tine”.
Născută din lipsa de timp, felicitarea de Crăciun a devenit un segment important din economia sărbătorilor de iarnă.
Vizualizari: 1
