Anual, pe 14 septembrie, Biserica Ortodoxă sărbătorește Înălțarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii.

Reprezintă cea mai veche sărbătoare destinată cinstirii lemnului sfânt și este zi de post, pentru a marca patimile și moartea Mântuitorului Iisus Hristos.

Vorbim despre descoperirea lemnului Sfintei Cruci pe care Iisus Hristos a fost răstignit de către Sfânta Împărăteasă Elena în anul 326 și aducerea crucii la perșii păgâni, în 696, în vremea împăratului bizantin Heraclius.

Acesta a dus-o în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, după ce patriarhul Zaharia a înălțat-o în fața tuturor credinciolișor pe data de 14 septembrie, la data de 14 septembrie 630, conform kanald.ro. 

Creștinii cinstesc Sfânta Cruce deoarece prin răstignirea Mântuitorului Iisus Hristos, El a sfințit-o cu sângele său și i-a mântuit pe oameni. Astfel, pe 14 septembrie, credincioșii retrăiesc durerea jertfei fiului lui Dumnezeu.

Acest lucru este menționat și în Vecernia Marea care se citește de Înălțarea Sfintei Cruci. „Crucea înălţându-se, toată făptura îndeamnă a lăuda preacurată Pătimirea Celui ce S-a înălţat pe ea…”.

Tradiții și obiceiuri

De această sărbătoare sunt legate mai multe tradiții și obiceiuri.

n Ziua Crucii, se spune că pământul se închide și creaturile mici, precum insectele, reptilele și plantele care și-au făcut apariția în primăvară, își găsesc adăpost.

Conform tradiției, înainte de a se retrage în pământ, șerpii se adună într-un singur loc și creează o piatră prețioasă, cunoscută sub numele de nestemată, care se crede că are puterea de a vindeca toate bolile.

Cu ocazia acestei sărbători, viile și butoaiele cu vin sunt sfințite, iar strugurii de pe ultimul butaș al viei rămân neculeși, fiind denumiți „strugurii lui Dumnezeu” și lăsați ca o ofrandă pentru păsări.

De asemenea, în unele regiuni, se organizează petreceri în jurul unui foc aprins cu tulpinile uscate ale viței de vie. La biserică, busuiocul, menta, maghiranul și cimbrul sunt sfințite în această zi pentru a oferi protecție împotriva bolilor în timpul iernii.

Superstiții

Sărbătoarea de Înălțarea Sfintei Cruci este zi cu cruce roşie în calendar, astfel că nu este bine să faci treburi în casă sau gospodărie.

De asemenea, Înălțarea Sfintei Cruci este zi în care se ţine post negru. Însă cei care nu pot să ţină post de Ziua Crucii, este important să respecte anumite reguli. De Înălțarea Sfintei Cruci, nu ai voie să mănânci pepeni, usturoi, struguri, prune sau orice alimente care au în mijloc semnul Sfintei Cruci, altfel vei atrage răul.

Busuiocul sfinţit de Ziua Crucii se pune în vasele de apă ale păsărilor, pentru a le feri de boli, în lăutoarea fetelor, pentru a nu le cădea părul, şi la streşinile caselor, pentru a le feri de rele, în special de trăsnete.

Rugăciune

„Să se scoale Dumnezeu, și să se risipească vrăjmașii Lui, și să fugă de la fața Lui cei ce-L urăsc pe Dânsul. Să piară cum piere fumul, cum se topește ceara de fața focului, așa să piară demonii de la fața celor ce-L iubesc pe Dumnezeu și se însemnează cu semnul Crucii, zicând:

Bucură-te, preacinstită și de viață făcătoare Crucea Domnului, care gonești demonii cu puterea Celui ce S-a răstignit pe tine, a Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Care S-a pogorât la iad, și a călcat puterea diavolului, și te-a dăruit nouă pe tine, cinstita Crucea Sa, spre izgonirea a tot vrăjmașul.

O, preacinstită și de viață făcătoare Crucea Domnului, ajută-mi mie cu Sfânta Fecioară Născătoare de Dumnezeu și cu toți Sfinții, în veci. Amin!”