Echinocțiul de primăvară 2024. Momentul în care Pământul este cel mai aproape de Soare, această zi marcând intersecţia eclipticii cu ecuatorul ceresc, când ziua şi noaptea devin egale. Anul acesta, echinocţiul de primăvară are loc pe 20 martie, la ora 05:06.

După „Mărțișor”, „Babe” și „Moși”, după “zăpada mieilor”, când calendaristic deja am pășit în anotimpul primăverii deși luna martie se dovedește a fi destul de capricioasă, ne apropiem de momentul echinocțiului de primăvară, ce marchează începutul primăverii astronomice. Temperaturile încep să crească, iar natura se trezește la viață, aducând cu sine o explozie de culori și activitate în flora și fauna locală.

Echinocțiul are loc de două ori pe an, în martie (echinocţiul de primăvară) şi în septembrie (echinocţiul de toamnă).

La momentul în care, în emisfera nordică, se produce echinocțiul de pimăvară, în emisfera sudică este cel de toamnă.

După cum este cunoscut, mișcarea aparentă a Soarelui pe sfera cerească, determinată de mișcarea reală a Pământului pe orbita sa, generează pentru latitudinile noastre inegalitatea duratei zilelor și nopților la diferite epoci ale anului, datorită poziției aproximativ fixe în spatiu a axei de rotație a Pământului, precum și a înclinării sale față de planul orbitei acestuia. Astfel, pe sfera cerească, Soarele parcurge în decurs de un an un cerc mare numit ecliptica (ce marchează de fapt planul orbitei Pământului), care face cu ecuatorul ceresc un unghi de 23° 27′ .

La momentul echinocțiului de primăvara Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cerești în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mișcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopților, indiferent de latitudine. La latitudinile țării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă ți valoarea medie a înălțimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est și apune în punctul cardinal vest.

Începând de la aceasta dată, durata zilei (față de cea a nopții) va fi în continuă creștere, iar cea a nopții (față de cea a zilei) în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc momentul solstițiului de vară, potrivit astro-urseanu.ro

Semnificații

Astrologii spun că momentul când ziua devine egală cu noaptea simbolizează o stare de armonie, o stare de transformare profundă atât a naturii exterioare, cât şi o transformare benefică a naturii noastre umane.

În perioada echinocţiului de primăvară totul se trezeşte la viaţă, tinde să iasă la suprafaţă, să se bucure de energiile profunde ale primăverii, potrivit Agerpres.

Tradiţiile spirituale afirmă că orice formă de evoluţie are trei etape distincte: creaţia, menţinerea şi resorbţia sau distrugerea. La toate acestea se adaugă şi momentul de apogeu a ceea ce s-a creat.

  • echinocţiul de primăvară simbolizează creaţia
  • solstiţiul de vară apogeul
  • echinocţiul de toamnă începerea perioadei de resorbţie
  • solstiţiul de iarnă perioada de conservare, care echivalează cu momentul de pregătire pentru un nou ciclu temporal.

Pe lângă semnificația sa culturală, echinocțiul de primăvară are și un impact practic în viața de zi cu zi. Agricultorii se pregătesc pentru începerea lucrărilor agricole, cum ar fi semănatul și plantarea culturilor, în timp ce oamenii obișnuiți încep să-și pregătească grădinile și să-și planifice activitățile în aer liber.

 

Vizualizari: 2