Postul Paștelui, cel mai aspru și lung post pentru ortodocși va începe la data de 18 martie. Vor fi 48 de zile în care nu se consumă produse din carne, ouă sau lactate.
Postul Paștelui este cunoscut și sub denumirea de Postul Mare sau Paresimile si precede sărbătoarea Învierii Domnului. Având în vedere că data Sfintelor Paști nu are o dată fixă de prăznuire, începutul Postului Sfintelor Paști diferă de la un an la altul. Anul acesta, Învierea Domnului este prăznuita pe 5 mai.
Postul Paștelui pentru creștinii ortodocși a început deja. Lăsata secului pentru Postul Sfintelor Paști are doua etape: Duminica Înfricoșatei Judecăți, când este Lăsatul sec de carne, pe 10 martie și de la această dată nu se mai consumă carne până de Paște și Duminica Izgonirii lui Adam din Rai sau Duminica Lăsatului sec de brânză, pe 17 martie, de când nu se mai consumă lactate și ouă, potrivit crestinortodox.ro.
Postul Paștelui 2024 va fi în perioada 18 martie – 4 mai.
Floriile sunt în 28 aprilie. Săptămâna Patimilor este în perioada 29 aprilie – 4 mai.
- Prima zi de Paște: 5 mai (Învierea Domnului)
- A doua zi de Paște: 6 mai (Darul Învierii)
- A treia zi de Paște: 7 mai (Arătarea semnului Sfintei Cruci pe cer la Ierusalim)
Semnificații
Postul Paștelui are o semnificație profundă pentru credincioșii creștini ortodocși și este considerat una dintre cele mai importante perioade din calendarul liturgic.
Din secolul al IV-lea, creştinii au început să marcheze acest timp prin post şi abstinenţă, ca un gest de pocăinţă şi purificare spirituală.
Postul Paștelui încurajează credincioșii să se abțină de la mâncăruri bogate în grăsimi și să consume mai puține alimente în general. Această purificare a corpului este asociată cu o purificare spirituală, unde credincioșii încearcă să se elibereze de păcate și să se apropie mai mult de Dumnezeu.
Este și o perioadă în care credincioșii își îndreaptă atenția către cei săraci și lipsiți de hrană. Prin abstinența de la anumite alimente, credincioșii încearcă să înțeleagă mai bine suferința și să-și dezvolte empatia față de cei aflați în nevoie.
Abstinența de la carne și ouă este o amintire a sacrificiului lui Isus Hristos pe cruce, iar Învierea Domnului este simbolul biruinței asupra morții și a păcatului
Cum se ținea în vechime
Potrivit mărturiilor Sfantului Irineu, Tertulian, Sfântului Dionisie al Alexandriei, unii posteau numai o zi (Vinerea Patimilor). Alții – două zile, adica vineri și sâmbătă înainte de Paști. Alții – trei zile, alții o săptămână sau până la șase săptămâni.
În secolul al IV-lea se postea opt săptămâni la Ierusalim.În Apus, în aceeași perioadă, se postea patruzeci de zile.
Din secolul al III lea, Postul Paștelui a fost împărtit în două perioade:
- Postul Paresimilor (Patruzecimii) sau postul prepascal: ținea până la Duminica Floriilor, cu o durată variabilă
- Postul Paștilor (postul pascal): ținea o săptămână – din Duminica Floriilor până la cea a Învierii; era foarte aspru.
Prin hotărârea luată la primul Sinod Ecumenic de la Niceea, din anul 381, Biserica Răsăriteană a adoptat în mod definitiv practica Postului Paștelui, de origine antiohiană, de șapte săptămâni.
Biserica recomandă ca Postul Sfintelor Paști să fie ținut astfel:
- în primele zile din prima săptămână se recomandă ajunare totală, iar pentru cei care nu pot să țină un post complet, ajunare până seara, iar dacă se poate să se hrănească cu pâine și apă. Aceste recomandări sunt făcute și pentru primele trei zile (luni, marți și miercuri) și ultimele două zile (vineri și sâmbătă) din Săptămâna Sfintelor Patimi.
- în ziua de miercuri din Săptămâna Sfintelor Pătimiri se ajunează până seara, după săvârșirea Liturghiei Darurilor înainte sfințite, când se mănâncă pâine și legume fierte fără untdelemn.
- în tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână se mănâncă uscat o singură dată pe zi, seara, iar sâmbăta și duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn și puțin vin.
Zile cu dezlegare la ulei și vin sau pește
- 23 martie – sâmbătă – Sfântul Mucenic Nicon (dezlegare la ulei și vin)
- 24 martie – Duminică – Sfântul Cuvios Zaharia. Duminica Ortodoxiei – prima Duminica din Postul Mare (dezlegare la ulei și vin)
- 25 martie – Luni † Buna Vestire (dezlegare la pește)
- 30 martie – Sâmbătă Sfântul Cuvios Ioan Scararul (dezlegare la ulei si vin)
- 31 martie – Duminică – Sfântul Mucenic Ipatie, episcopul Gangrei; Denia Acatistului Bunei Vestiri. Duminica Sfantului Grigorie Palama (dezlegare la ulei și vin)
- 6 aprilie – sâmbătă – † Sfântul Eutihie, patriarhul Constantinopolului (dezlegare la ulei și vin)
- 7 aprilie – Duminică – Sfântul Mucenic Caliopie. Duminica Sfintei Cruci (dezlegare la ulei și vin)
- 11 aprilie – joi – † Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, Sfantul Mucenic Antipa; Sfântul Farmutie (dezlegare la ulei și vin)
- 12 aprilie – vineri – † Sfântul Mucenic Sava de la Buzău (dezlegare la ulei și vin)
- 13 aprilie – sâmbătă – Sfântul Mucenic Artemon (dezlegare la ulei și vin)
- 14 aprilie – Duminică – Sfântul Cuvios Ierarh Pahomie de la Gledin (dezlegare la ulei și vin)
- 18 aprilie – joi – Sfântul Cuvios loan, ucenicul Sfântului Grigorie Decapolitul (dezlegare la ulei și vin)
- 20 aprilie – sâmbătă – † Sfântul Teotim, Episcopul Tomisului (dezlegare la ulei și vin)
- 21 aprilie – duminică – † Sfântul Mucenic Ianuarie. Predica la Duminica Sfintei Maria Egipteanca (dezlegare la ulei și vin)
- 23 aprilie – marți † Sfântul Mucenic Gheorghe (dezlegare la ulei și vin)
- 24 aprilie – miercuri † Sfinții Ierarhi Marturisitori Ilie Iorest, Sava Brancovici și Iosif din Maramureș (dezlegare la ulei și vin)
- 25 aprilie – joi – † Sfântul Cuvios Vasile de la Poiana Mărului; Sfântul Evanghelist Marcu (dezlegare la ulei și vin)
- 27 aprilie – sâmbătă – Sfântul Apostol Simeon, ruda Domnului. Sâmbăta lui Lazăr. Pomenirea morților (dezlegare la ulei și vin)
- 28 aprilie – Duminică – Intrarea Domnului în Ierusalim – Duminica Floriilor (dezlegare la pește)
- 4 mai – sâmbătă – Coborârea la iad a Mântuitorului; Sfânta Muceniță Pelaghia (dezlegare la ulei și vin)
Vizualizari: