Potrivit calendarului ortodox, sărbătoarea Botezului Domnului este un moment important pentru credincioși. Este sărbătorită pe 6 ianuarie și este precedată de Ajunul Bobotezei, o zi strictă de post pe 5 ianuarie.
În general, vinerea ar trebui să fie zi de post, dar pentru că de această dată avem şi Ajunul Bobotezei, atunci credincioşii care respectă cu sfinţenie tradiţia ar urma să ţină chiar post negru.
De ce în Ajunul Bobotezei se ţine post negru
Potrivit crestinortodox.ro, în principiu se merge pe ideea conform căreia credincioşii trebuie să ţină post negru în Ajunul Bobotezei „pentru a putea gusta cu vrednicie din apa sfinţită, Agheasma Mare”. Astfel, credincioşii nu beau şi nu mănâncă o zi întreagă pentru a se pregăti spiritul pentru marea sărbătoare care este Boboteaza, Botezul Domnului.
Canoanele Bisericii învaţă că în Ajunul Bobotezei se ajunează total, (Canonul 1 al Sf. Teofil al Alexandriei), iar a doua zi se ia agheasma pe nemâncate. În Tipicul Sfântului Sava se spune că, dacă Ajunul cade duminica sau sâmbăta, nu se ţine post negru.
Postul din ziua de 5 ianuarie este păstrat din perioada secolele IV-VI, când catehumenii se pregăteau prin post şi rugăciune timp de 40 de zile, să primească botezul în seara acestei zile. După ce primeau botezul, puteau sa participe pentru prima data la liturghia credincioşilor şi să se împărtăşească. Astăzi, creştinii postesc în aceasta zi, pentru a putea gusta cu vrednicie din apa sfinţită – Agheasma Mare.
Cu Agheasma Mare se stropesc casele credincioşilor şi locuitorii acestora, în Ajunul Bobotezei. Tot cu ea se stropesc şi lucrurile care trebuie binecuvântate sau sfinţite, cum ar fi de pildă, la binecuvântarea şi sfinţirea prapurilor, la sfinţirea crucii şi a troiţelor, a clopotului, a vaselor şi veşmintelor liturgice, la sfinţirea icoanelor, a bisericilor, a antimiselor şi a Sfântului şi Marelui Mir.
Tradiții, obiceiuri, credințe populare, superstiții
Tradiţia spune că în ajunul Bobotezei oamenii pregătesc o masa asemănătoare cu masa din ajunul Crăciunului. Pe masa din „camera de curat” se aşterne o faţă de masă, aleasă special pentru acest moment, sub faţa de masă se pune fân sau otava iar pe fiecare colt se pune cate un bulgare de sare.
Deasupra se aşează douăsprezece feluri de mâncare: coliva – grâu pisat, fiert, îndulcit cu miere şi amestecat cu nucă pisata -, bob fiert, fiertura de prune sau perje afumate, sarmale ( „găluşte” ) umplute cu crupe, borş de „burechiuşe” sau „urechiuşele babei” – borş de fasole albă în care se fierb colţunaşi mici, umpluţi cu ciuperci, ce au colţurile lipite în forma de urechiuşe -, borş de peste, peşte prăjit, „vărzare” – plăcinte de post umplute cu tocătura de varza acră -, plăcinte cu mac etc.
Până la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa, nimeni nu se atinge de mâncare iar, imediat după sfinţirea mesei, parte din bucate sunt adăugate în hrana animalelor pentru „a fi protejate de boli şi pentru a fi bune de prasilă”
În tradiţia populară se crede că persoanele care ţin în această zi post negru vor fi sănătoşi şi lipsiţi de necazuri în noul an. De asemenea, fetele nemăritate se vor căsători.
Se mai crede că Ajunul Bobotezei este un timp ritual favorabil farmecelor şi descântecelor, observaţiilor meteorologice, legatului pomilor şi proorocirii viitorului. În această zi nu se dă pe datorie, se evită certurile şi nu se bat copiii, potrivit crestinortodox.ro.
Apa sfințită de Bobotează
Apa sfinţită de Bobotează se ia dimineaţa, pe nemâncate, până la Odovania praznicului Botezului Domnului din data de 14 ianuarie. Apoi Agheasma Mare se păstrează în case şi se ia în afara acestor zile binecuvântate de Biserică doar cu acordul preotului duhovnic.
Sărbătoarea Botezului Domnului precede ziua în care în Biserica Ortodoxă este pomenit Soborul Sfântului Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului.
sursa: crestinortodox.ro
Vizualizari:
