În fiecare an, pe 21 mai, credincioșii ortodocși îi sărbătoresc pe Sfinții Constantin și Elena, care sunt cunoscuți drept cei care au dat libertate creștinismului. Există o serie de tradiții și obiceiuri care sunt îndeplinite în această zi.
Sărbătoarea îi evocă pe împăratul Constantin cel Mare și pe mama sa, Elena Augusta. Potrivit statisticilor, aproximativ 1,8 milioane de români își serbează onomastica în această zi.
Sfântul Constantin a fost fiul împăratului Constantius Chlorus şi al Elenei. S-a născut la 27 februarie 272, în cetatea Naissus, oraşul Nis din Serbia astăzi.
Conform crestinortodox.ro, după moartea tatălui său, în 304, a fost proclamat împărat, iar ulterior a intrat în conflict cu Maxentiu, fiul împăratului Maximian, pentru că acesta dorea să ocupe funcţia pe care o deţinea Constantin.
În 312, înainte de lupta cu Maxentiu, Constantin a văzut pe cer o cruce şi o inscripţie – „Prin acest semn vei birui”. Mai mult, Hristos i se arată lui Constantin noaptea, în vis, şi îi spune să pună semnul sfintei cruci pe toate steagurile armatei. Astfel, Constantin iese biruitor din lupta cu Maxentiu.
În anul 313, Constantin dă un decret prin care cere oprirea prigonirii creştinilor. Creştinismul devine religie permisă în imperiu şi chiar religie de stat în vremea împăratului Teodosie cel Mare, 379-395.
Împăratul Constantin a murit în anul 337, la zece ani de la trecerea la cele veşnice a mamei sale.
Împărăteasa Elena, mama Sfântului Constantin, este cea care a descoperit, pe dealul Golgotei, crucea pe care a fost răstignit Hristos. A zidit Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret şi multe alte sfinte locaşuri.
Tradiții și superstiții
În România există o serie de tradiții şi superstiții în această zi.
Din bătrâni se spune că aceia care vor munci pământul în această zi vor avea parte de o invazie a păsărilor dăunătoare.
În această zi nu se lucrează ogoarele, nu se dă cu sapa, nu se plivesc ierburile. Mai mult, în alte zone se spune că aceasta este ziua în care păsările îşi învaţă puii să zboare.
În calendarul popular, sărbătoarea Sf. Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor.
În această zi, era interzis să se muncească, iar prin odihna de la muncile câmpului se credea că recoltele nu vor fi mâncate de păsări.
Ziua de Constantinul Puilor era ultima zi în care se mai semănau porumbul, ovăzul şi meiul. În popor se spune că tot ce se seamănă după această zi se usucă.
Este ziua în care păstorii hotărăsc cine va fi baci, unde se vor face stânele şi pe cine vor angaja să le păzească pe timpul păşunatului. Se măsoară şi se înseamnă pe răboj laptele de la oile fiecăruia.
De Sfinții Constantin și Elena femeile dau cu tămâie și stropesc cu aghiasmă pentru a alunga duhurile rele și necurate.
Pentru sănătate și bunăstare, în ziua praznicului, unul dintre membrii familiei este bine să ducă la biserică trei bujori îmbobociți, flori de lămâiță, dulciuri făcute în casă și pâine.
Pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin acest foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.
Femeile obișnuiesc, pentru a alunga duhurile rele și necurate, să tămâie și să stropească cu agheasmă.
Pentru ca duhurile rele să nu fure sporul laptelui, în mediul rural se folosește și acum datina veche numită și “Sperietoarea vrăjitoarelor”. Toți membrii familiei se adună în mijlocul gospodăriei în jurul unui vas cu lapte și bat cu linguri noi de lemn în vasele în care se fierbe laptele de obicei, strigând tare să sperie vrăjitoarele care ar putea fura laptele.
Rugăciune către Sfinții Constantin și Elena
Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, după Dumnezeu şi Maica Domnului, voi sunteţi nădejdea noastră şi folositorii noştri; voi ne sunteţi nouă bucurie în vremea necazului, voi ne ocrotiţi în nevoi şi ne ajutaţi. Voi sfintelor mănăstiri şi biserici le sunteţi păzitori; pentru aceasta cădem înaintea voastră cu lacrimi, rugându-vă să nu încetaţi a ne ajuta nouă, neputincioşilor, ci mijlociţi la Dumnezeu şi la Preacurata Lui Maică şi Pururea Fecioară Maria, ca şi pe noi să ne păzească fără prihană şi pe toţi să ne întărească în credinţă, până la sfârşitul vieţii, spre mântuirea sufletelor noastre. Amin!
Cine sunt românii care își sărbătoresc ziua onomastică pe 21 mai
Bărbații care poartă unul dintre următoarele nume își sărbătorește onomastica pe 21 mai: Constantin, Costea, Costel, Costache, Costin(a), Codin(a), Constanța, Constantiu, Costandin(a), Constantina, Dinu, Dina, Tinu, Tina, Costel(uș), Costelica, Costică, Costas, Tica, Ticu, Titi(șor), Titel(us), Dinicu, Dinică, Tinuț, Tinel, Tanța, Tănțică sau Tanți.
Femeile care se numesc Elena, Elina, Eleni, Elenca, Ela, Eli, Eleonora, Helena, Helene, Helenca, Heleni, Helinca, Ilina, Ilinca, Ileana, Ilenuța, Ilenuș(a), Ilinuța, Leana, Lenuța, Lenuș(a), Leanca, Lena, Leni, Lina, Nora, Nuța, Nuți, Nuțica sau Nuțisor.
Surse: crestinortodox.ro , digi24.ro , libertatea.ro
