În fiecare an, pe 14 octombrie, este sărbătorită Sfânta Cuvioasă Parascheva, ocrotitoarea Moldovei și a celor săraci. Această zi este marcată de o serie de tradiții și obiceiuri creștinești, dar și de superstiții populare transmise din generație în generație.
Dacă Sfânta Muceniță Parascheva, prăznuită la 26 iulie în Calendarul Ortodox, este cunoscută în popor cu numele „Sfânta Vineri”, Cuvioasa Maică Parascheva a fost numită, mai cu seamă în Moldova, „Vinerea Mare”. Ca un simbol al unității Ortodoxiei de pretutindeni, viața de după moarte a Sfintei Parascheva arată că sfințenia ridică din neamul său pe omul ce s-a asemănat cu Dumnezeu, făcându-l lumină de iubire și apropiere între toți cei care mărturisesc și viază întru aceeași credință. Mărturie despre cinstirea adusă de strămoșii noștri Sfintei Parascheva sunt bisericile ctitorite cu hramul „Cuvioasa Parascheva” nu numai în Moldova, dar și în Transilvania și în Țara Românească.
Sfânta Cuvioasă Parascheva a trăit pe pământ în prima jumătate a veacului al XI-lea. Prima învățătură în limba română despre viața sfintei o găsim în „Cartea românească de învățătură” a Mitropolitului Varlaam al Moldovei, Iași, 1643.
Sărbătoare marcată cu cruce roșie
În calendarul creștin-ortodox, ziua Sfintei Parascheva este marcată cu o cruce roșie, care indică faptul că este o sărbătoare semnificativă la care este interzisă munca. Această zi este dedicată închinăciunii și rugăciunii, fiind un moment de reculegere și de apropiere de Dumnezeu.
Simbolul crucii roșii din calendar ne reamintește de sacrificiul lui Iisus Hristos și de semnificația respectării zilelor de sărbătoare. Din acest motiv, credincioșii sunt încurajați să ia parte la slujbele religioase, să se roage și să dedice timp meditației și reflecției spirituale.
Sfânta Parascheva – ”Luminătoarea Moldovei”
Cunoscută drept „Luminătoarea Moldovei”, Sfânta Parascheva aduce credincioșilor speranța biruinței asupra ispitelor și necazurilor, prin iubirea umilă și puternică a Domnului Hristos. Viața sa din secolul al XI-lea continuă să inspire și astăzi, îndemnând la unitate și iubire creștină.
Numele Cuvioasei înseamnă în limba greacă „Vineri”, iar unii cercetători consideră că „Sfânta Vineri” provine din cultul zeiţei romane Venus, care în mitologia romană era zeiţa justiţiară.
În mitologia românească, „Sfânta Vineri” este o divinitate intransigentă, justiţiară, fiind imaginată în chip de văduvă foarte bătrână şi aducătoare de năpastă, iar când devine ocrotitoare, poartă chipul unei bătrâne veghetoare la sănătatea oamenilor şi la fertilitate.
Tradiția spune că, în noaptea de 13 spre 14 octombrie, cerurile se deschid, iar rugăciunile sincere sunt ascultate. Sfânta Parascheva, în genunchi înaintea lui Dumnezeu, cere împlinirea dorințelor celor care se roagă din inimă.
Tradiții și superstiții
Sărbătoarea Sfintei Parascheva este însoțită de numeroase tradiții și superstiții care variază în funcție de regiune. Acestea reflectă atât respectul față de sfântă, cât și credințele populare legate de protecția divină și fertilitatea naturii.
Una dintre cele mai cunoscute tradiții de Sfânta Parascheva este pelerinajul de la Iași, unde mii de credincioși vin anual la Catedrala Mitropolitană din Iași pentru a se închina la moaștele Sfintei Parascheva, cerând sănătate, protecție și ajutor divin.
În tradiția populară, se crede că nu este bine să lucrezi de Sfânta Parascheva, mai ales în gospodărie. Pentru a nu atrage nenorociri sau boli, femeile evită muncile casnice precum cusutul și spălatul. Se crede că cei care respectă această tradiție vor fi protejați de boli și probleme.
Sfânta Parascheva este văzută și ca ocrotitoarea agriculturii. În unele zone rurale, oamenii aduc ofrande și rugăciuni pentru recoltă bogată și vreme favorabilă. În trecut, ziua era legată de pregătirea terenurilor pentru iarnă și încheierea muncilor agricole.
În ziua de 14 octombrie, când este sărbătorită Sfânta Parascheva, se mai spune că nu se mănâncă nuci, castraveţi şi poame în formă de cruce.
În anumite zone, gospodinele fac colaci sau alte ofrande din grâu și le împărtășesc săracilor. În semn de respect pentru sărbătoare, se pregătesc și mâncăruri de post. În această zi, mulți oameni țin post pentru a cere iertare și binecuvântare de la Sfânta Parascheva.
Moaștele Sfintei Parascheva
După moartea sa, moaștele Sfintei Parascheva au fost descoperite și au început să facă minuni. În secolul al XVII-lea, domnitorul Vasile Lupu a adus moaștele ei la Iași ca o modalitate de a-și exprima recunoștința pentru victoria împotriva turcilor. Sfânta Parascheva a devenit ocrotitoarea Moldovei de atunci.
Surse: alba24.ro, a1.ro,