Pe 14 octombrie 2025, credincioșii ortodocși o prăznuiesc pe Sfânta Cuvioasă Parascheva, Ocrotitoarea Moldovei și una dintre cele mai îndrăgite sfinte ale spiritualității românești. Ziua, marcată cu cruce roșie în calendarul ortodox, adună la Iași mii de pelerini, veniți să se închine la racla cu sfintele moaște, cu rugăciuni și speranțe în suflet.

În toată țara, tradițiile și obiceiurile moștenite din străbuni sunt respectate ca expresie a credinței și dorinței de sănătate, pace și binecuvântare. Sărbătoarea Sfintei Parascheva este un moment de reculegere, de reîntoarcere la valorile sufletului și la comuniunea cu divinul. Dincolo de ritual, această zi vorbește despre curățenie sufletească, generozitate și speranță. Pentru mulți, este o zi a reflecției, a apropierii de Dumnezeu și a dăruirii către cei din jur.

Sfânta Cuvioasă Parascheva a trăit pe pă­mânt în prima jumătate a veacului al XI-lea. Prima învă­țătură în limba română despre viața sfin­­tei o găsim în „Cartea românească de în­vă­ță­tură” a Mitropo­litului Varlaam al Moldovei, Iași, 1643.

Sărbătoare marcată cu cruce roșie

În calendarul creștin-ortodox, ziua Sfintei Parascheva este marcată cu o cruce roșie, care indică faptul că este o sărbătoare semnificativă la care este interzisă munca. Această zi este dedicată închinăciunii și rugăciunii, fiind un moment de reculegere și de apropiere de Dumnezeu.

Simbolul crucii roșii din calendar ne reamintește de sacrificiul lui Iisus Hristos și de semnificația respectării zilelor de sărbătoare. Din acest motiv, credincioșii sunt încurajați să ia parte la slujbele religioase, să se roage și să dedice timp meditației și reflecției spirituale.

Cine a fost Sfânta Cuvioasă Parascheva?

Sfânta Cuvioasă Parascheva, cunoscută și ca Parascheva de la Iași, a trăit în secolul al XI-lea, în Tracia (astăzi în Bulgaria). Provenind dintr-o familie înstărită și evlavioasă, a ales viața monahală încă de tânără, renunțând la bunurile lumești pentru a-L urma pe Hristos. A trăit o viață de asceză și rugăciune în Țara Sfântă, iar mai apoi în pustiurile Iordanului.

A murit în jurul vârstei de 27 de ani, iar trupul ei a fost găsit neputrezit, fiind considerat sfânt. Moaștele sale au fost mutate de-a lungul timpului, iar din anul 1641, la inițiativa domnitorului Vasile Lupu, au fost aduse la Iași, unde se află și astăzi, în Catedrala Mitropolitană.

De ce este atât de iubită în România?

Sfânta Parascheva este considerată ocrotitoarea Moldovei și a devenit una dintre cele mai iubite sfinte ale poporului român datorită numeroaselor minuni atribuite mijlocirii ei. Se spune că aduce vindecare, sprijin în necazuri, protecție și ajutor celor aflați în suferință. Oamenii îi cer sprijinul în rugăciune pentru sănătate, liniște sufletească, ajutor familial și personal.

Pelerinajul de la Iași

În fiecare an, în preajma zilei de 14 octombrie, Iașul devine centrul celui mai mare pelerinaj religios din România. Mii, uneori chiar sute de mii de credincioși din toată țara și din diaspora vin să se închine la racla cu moaștele Sfintei. Aceștia stau ore, chiar zile întregi la rând, în rugăciune și cu speranță în suflet.

Sărbătoarea este precedată de procesiuni religioase, slujbe speciale și momente de comuniune, iar în ziua de 14 octombrie se oficiază Sfânta Liturghie Arhierească, la care participă ierarhi, preoți și mii de credincioși.

Tradiții și superstiții

Sărbătoarea Sfintei Parascheva este însoțită de numeroase tradiții și superstiții care variază în funcție de regiune. Acestea reflectă atât respectul față de sfântă, cât și credințele populare legate de protecția divină și fertilitatea naturii.

Una dintre cele mai cunoscute tradiții de Sfânta Parascheva este pelerinajul de la Iași, unde mii de credincioși vin anual la Catedrala Mitropolitană din Iași pentru a se închina la moaștele Sfintei Parascheva, cerând sănătate, protecție și ajutor divin.

În tradiția populară, se crede că nu este bine să lucrezi de Sfânta Parascheva, mai ales în gospodărie. Pentru a nu atrage nenorociri sau boli, femeile evită muncile casnice precum cusutul și spălatul. Se crede că cei care respectă această tradiție vor fi protejați de boli și probleme.

Sfânta Parascheva este văzută și ca ocrotitoarea agriculturii. În unele zone rurale, oamenii aduc ofrande și rugăciuni pentru recoltă bogată și vreme favorabilă. În trecut, ziua era legată de pregătirea terenurilor pentru iarnă și încheierea muncilor agricole.

În ziua de 14 octombrie, când este sărbătorită Sfânta Parascheva, se mai spune că nu se mănâncă nuci, castraveţi şi poame în formă de cruce.

În anumite zone, gospodinele fac colaci sau alte ofrande din grâu și le împărtășesc săracilor. În semn de respect pentru sărbătoare, se pregătesc și mâncăruri de post. În această zi, mulți oameni țin post pentru a cere iertare și binecuvântare de la Sfânta Parascheva.

 

 

 

 

 

 

 

 

Vizualizari: 6