Pasiunea pentru muzică o am de mic copil, am moștenit-o de la tatăl meu, cântând și el la evenimente pe vremuri. Chitara m-a fascinat de mic, mi-am dorit cu adevărat să învăț să cant la chitară. În fiecare Crăciun i-am scris și desenat moșului chitara pe care mi-o doream, iar la vârsta de 11 ani am primit-o și am început să iau ore, să învăț piese noi. De atunci chitara a devenit parte din mine și din viața mea.
După câțiva ani m-am înscris la Școala Populară de Arte Tudor Jarda, secția chitară electrică, totodată începând și studiul individual la pian și cursul de canto la aceeași școală. Mi-am dorit mereu să am piesele mele, totul a început de la un vers pe care îl aveam în minte, mi-am luat chitara și am continuat să compun la un moment de inspirație și așa s-a născut prima piesă Eternity, după care au urmat și celelalte (Thank you, I adore, Ascultă-ți inima).
Compunerea melodiilor mi s-a părut meditația perfectă. Cânt cu mare drag oriunde sunt invitat, zilele orașului, festivaluri sau la diferite sărbători. Visul meu este să lansez propriul meu album cât de curând și să am primul meu concert live.
De mulți ani visam să cânt pe o scenă mare, la fel ca și cum am visat să am piesele mele. Din acest motiv, anul acesta, într-un final m-am decis să particip la Vocea României. Bineînțeles că nu a mers totul ca pe roate, înainte cu 2 zile de preselecție mă trezesc cu răceală, tuse, răgușeală, febră și a persistat. Atunci am conștientizat că am nevoie în primul rând de multă putere de sus și de forță ca să pot învinge fizicul, care nu mă ajuta deloc.
Am plecat, am cântat și răspunsul a fost “DA”. Mi-am promis că dacă în astfel de condiții am reușit să ii fac să creadă în mine, voi reuși și în continuare, așa a urmat a doua preselectie, când din nou am ieșit cu zâmbetul pe buze, mai ales când mi s-a comunicat că în fața juratilor voi cânta o piesă mult îndrăgită de mine din repertoriul lui James Arthur – Train Wreck.
Am fost copleșit de bucurie când am primit “acest dar“ din partea lor. Apoi a venit ziua în care speram să întorc un scaun și așa s-a și întâmplat… Irina Rimes a fost ceea care mi-a dat o șansă, ca cel puțin o parte din visul meu să se împlinească. Am avut emoții nemaiîntâlnite până acum, este minunat să fii pe cea mai mare scenă din țară, între oameni foarte talentați și să întâlnești așa echipă.
Vizualizari: 3