A fost în vara anului 1982, la Dej, unde aveau loc mai multe evenimente culturale. Atunci, Virgil Ciomoș, l-a întâlnit prima dată pe Nicolae Steinhardt:
„«L-am întâlnit» e prezumțios spus. L-am zărit pur și simplu așezat la o masă.
Purta o barbă deasă și creață ce avea darul de a-i scoate și mai mult în evidență calviția și, odată cu ea, întreaga înfățișare. Scruta terenul cu priviri piezișe. Atenția îi era neîncetat încordată încât, în pofida trăsăturilor ascetice ale trupului, ținuta sa era mai curând aceea a unui vajnic și încercat soldat. Toate astea contrastau în mod vădit împrejurărilor pentru că ne aflam într-o amărâtă cantină școlară, destinată acum aproape în exclusivitate tineretului optzecist. Fără să observe că trapeza noastră închipuită funcționa după tipicul autoservirii, continua să aștepte ca cineva să i se prezinte pentru a-l întreba ce poftește… Îl aveam, oare, din nou printre noi pe Don Quijote?”
Mai departe, acesta observa:
„Candoarea lui părea multora burlească. Și, într-adevăr, ce este mai caraghios decât să poți scăpa de închisoare și să intri de bună voie în ea, să fii ovrei și să ai prieteni „legionari”, să te naști în mozaism și să te călugărești în creștinism, să pretinzi a fi monah și să-ți ardă de sesiuni, simpozioane și colocvii.”, spune acesta.
Virgil Ciomoș (n. 9 octombrie 1953, Deva) este un filosof român.
În prezent este profesor universitar la Facultatea de Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și membru al Societății Române de Fenomenologie.
Nicolae Aurelian Steinhardt (n. 12 iulie 1912, Pantelimon, Ilfov, România – d. 29 martie 1989, Baia Mare, România) a fost un scriitor, critic literar, eseist, jurist și publicist român. De origine evreiască, s-a convertit la religia creștină ortodoxă în închisoarea de la Jilava, și-a luat numele de fratele Nicolae, și s-a călugărit după punerea sa în libertate. Este autorul unei opere unice în literatura română, Jurnalul fericirii. A fost doctor în drept constituțional.
Autor: Săplăcan Cătălina
Data publicării: 04.12.2021