Peste 40% din populația României este analfabetă lingvistic, numeric și științific, consecințele fiind numeroase: există o mare probabilitate ca aproape jumătate din oamenii din jur să nu înțeleagă mesaje simple, indiferent de mediu, avertizează experții în educație.
„E un fapt dovedit că 44% sunt analfabeți funcțional. Acest lucru nu înseamnă că restul de 56% sunt excepționali la înțelegerea unui text sau au abilitatea de a opera cu conceptele din spatele textului, abilitatea de a opera cu numere și posesia unui bagaj suficient de cunoștințe de cultură generală și științifică, ci doar că ei sar, în general, de acel prag minimal acceptat. Cei cu aceste caracteristici „peste medie” sunt mult, mult mai puțini decât procentul de 56% ce ar rezulta din eliminarea analfabeților funcțional din total”, a explicat Gabi Bartic, COO și Director Consumer Division la Brio Teste Educaționale.
România, codașă la testele PISA
Spre deosebire de alte state europene, România nu aplică testările standardizate în cazul elevilor. Prin urmare, țara noastră este în mod constant pe ultimele locuri în Europa și la testele PISA, și la TIMSS (fratele PISA care măsoară numerația) și la literație digitală (competențe digitale).
Aceste poziții nu se corelează direct cu faptul că celelalte state au implementate sisteme de măsurare standardizată pentru aceste competențe, în egală măsură și pentru competențele școlare, însă, în mod fundamental, e un adevăr că dacă dai, în mod repetat, un tip de test, înveți să-ți modelezi gândirea astfel încât răspunsul să fie mai bun.
Ce sunt testele standardizate
Testele standardizate nu sunt un scop în sine, ci un mod de a pune elevii în situația de a gândi orice răspuns și de a nu opera cu conceptele teoretice goale, ci cu ele puse în practică.
Funcția creează organul și testarea consistentă și consecventă cu același tip de teste va avea ca efect scăderea procentelor absolut nimicitoare ale analfabetismului funcțional, un concept cu care se operează de puțină vreme, mai exact – din anul 2001.
Concret, PISA (Programme for International Students Assessment) este un program al OECD care măsoară cât de pregățiți sunt copiii pentru viața adultă, în speță pentru piața muncii. Astfel, se măsoară mereu copiii de 15 ani, pentru a avea o predicție a generației de tineri profesioniști peste 10 ani.
România a participat la primul val, când rezultatele au fost oarecum apropiate de ce avem astăzi, pentru ca mai apoi să nu participăm la un nou val de măsurare, urmând o scădere masivă în 2006, când s-a înregistrat un minim istoric. Creșterea a culminat cu un maxim istoric la măsurarea din 2012, urmată de un nou declin. 2022 este anul în care vom face o nouă măsurare și doar un miracol ar ar putea determina ca datele să nu indice o scădere a nivelului, în condițiile în care nu am făcut, ca națiune, mai nimic pentru a preveni acest declin.
Cum ajută testarea standardizată elevii și profesorii
Există inițiative private, precum Brio, dar și ONG-uri din zona de educație și literație, care dispun de teste (gratuite) pentru nivelul de literație și baterii de instrumente de intervenție pentru corecția decalajelor. Proiectul (www.alfabetar.ro) e unul care, dezvoltat și aplicat în mod masiv – ar putea fi considerat un instrument valid de intervenție în această zonă.
„Testele standardizate în general ajută la poziționarea corectă a copilului: o dată față de materie – în ce măsură acoperă materia pe care ar trebui să o acopere și unde anume e nevoie de intervenție. În al doilea rând, testele standardizate ajută în poziționarea copilului în cadrul generației sale – în ce eșalon este: în primii 10%, in primii 20%”, mai spune Gabi Bartic.
Cu alte cuvinte, testele standardizate sunt similare cu analizele medicale ce preced orice act medical și care sunt folosite pentru a măsura succesul tratamentului.
Se fac analize la început, apoi urmează tratamentul pentru a suplini carențele identificate și, la final, se fac din nou analize pentru a vedea în ce măsură s-a „asimilat” tratamentul. Exact așa stau lucrurile și la testare standardizată.
Lipsite de subiectivitate și valide științific
Așadar, testele standardizate sunt lipsite de subiectivitate, perfect comparabile atât între ele cât și de la un elev la altul, valide științific.
În contextul primului an pandemic, s-a pus problema imposibilității desfășurării examenelor de final de ciclu și echivalării mediilor din anii de studii cu un astfel de examen. Dacă însă toate notele ar fi fost acordate în urma unor teze standardizate unice, atunci această posibilitate ar putea exista.
Intervenții punctuale cu fiecare copil sau grupă de copii
Testele standardizate vin și cu câteva avantaje majore pentru profesori. Dispare presiunea pe note venită dinspre copii și părinți (și uneori dinspre directori) de pe umerii lor, transferând-o către o entitate terță care are un suport științific extrem de serios, apoi scutește profesorul de circa 20 de ore pe lună – media estimată că este investită în generarea de subiecte și corectare a lucrărilor/tezelor – timp ce poate fi investit în remediere.
În concluzie, testele standardizate măsoară valoarea intervenției: acolo unde apare o problemă de învățare, tema respectivă poate fi repetată și testată, urmată de exerciții și remăsurare. Așa poți avea intervenții punctuale cu fiecare copil sau grupă de copii.
Autor: Cătălina Săplăcan
Data publicării: 25.09.2021
Sursa: ziare.com