Joi, 24 iunie, în Calendarul ortodox este marcată Naşterea Sântului Proroc Ioan Botezătorul, sărbătoare care, conform tradiţiilor populare, mai este denumită Sânzienele sau Drăgaica.
Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul este una din cele şase sărbători închinate de Biserica Ortodoxă Sfântului Ioan, alături de zămislirea lui – 23 septembrie, soborul lui – 7 ianuarie, tăierea capului – 29 august, prima şi a două aflare a capului lui – 24 februarie şi a treia aflare a capului său – 25 mai.
Ziua de 24 iunie este denumită în calendarul popular Sânzienele sau Drăgaica.
Sânzienele marchează apropierea de mijlocul verii și, totodată, momentul de cotitură al verii către iarnă. De asemenea, ziua semnifică finalul muncilor agricole și pregătirea pentru recoltat.
Sărbătoarea aduce o serie de tradiții și superstiții care trebuie respectate și care diferă în funcție de zona geografică. De exemplu, în zonele rurale, fetele merg la cules de sânziene pentru a împleti coronițe din flori de sânziene.
Ele aruncă coronițele peste casă. Dacă coronița va rămâne agățată și nu cade, e un semn că acolo, în viitorul apropiat, va avea loc o nuntă. Unele fete păstrează câteva flori pe care le pun sub pernă pentru a-și visa ursitul.
Denumirea de Sânziene este preluată, conform unor opinii, de la Sancta Diana, zeița romană a vânătorii și a pădurilor, iar conform altor cercetători, după micile flori de câmp galben-aurii cu miros dulce, denumite sânziene.
În alte zone ale țării, în ziua de Sânziene, se joacă Drăgaica. Două fete se vor costuma, după cum urmează: una va purta costum bărbătesc (Drăgan), iar cealaltă în costum femeiesc (Drăgaica).
Acestea merg și joacă pe la case precum călușarii. Jocul constă în sărituri în formă de cruce și îmbrățișări. Se spune că oamenii care primesc Drăgaica vor atrage norocul și vor alunga ghinionul. Aceștia vor avea parte de recolte bogate și spor la muncile câmpului.
Alt obicei specific de Sânziene este scăldatul femeilor în apele curgătoare sau în roua dimineții. Când soarele răsare, femeile se spală într-un râu, iar apoi se rostogolesc în iarba plină de rouă.
Se spune că femeile care respectă acest obicei vor rămâne curate și sănătoase, se vor spăla de boli și de probleme. Orice neîmplinire va fi rezolvată, iar femeile care își doresc să devină mame au șanse mari să rămână însărcinate.
Ce nu ai voie să faci în această zi?
– în această zi nu se spală, nu se fac treburi casnice și nu se merge la câmp.
– se spune că dacă plouă în ziua de Sânziene e semn de belșug și se va face porumb, vin și o seamă de bucate.
– dacă cucul va înceta să cânte cu mult înainte de Sânziene e semn că vara va fi călduroasă la început, apoi secetoasă. În schimb, dacă cucul va continua să cânte și după Sânziene, e semn că vor fi războaie, foamete și alte rele.
– dacă Sânzienele îi apucă pe oameni cu porumbul necopt se zice că toamna nu va fi o recoltă bună
În funcție de zona geografică a țării, Sânziana sau Drăgaia mai poartă numele de Împărăteasa, Stăpâna Surorilor, Regina Holdelor, Mireasă.
De asemenea, după trecerea zilei de 24 iunie, când se sărbătoreşte Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, tradiţia populară acceptă recoltarea Sânzienelor sau floarea Sfântului Ioan. Înainte de această dată, nici o persoană, copil sau vârstnic, nu are voie să culeagă sânziene, nici măcar în joacă, deoarece ar atrage mari nenorociri asupra gospodăriei şi a familiei.
Așadar, Sânzienele, serbate la 24 iunie, sunt fiinţele supranaturale cu puteri magice şi atingere binefăcătoare care au înflăcărat imaginaţia românilor.
Autor: Cătălina Săplăcan
Data publicării: 24.06.2021
