Anual, în România sărbătorim Rusaliile, una dintre cele mai importante sărbători ale anului. Anul acesta, sărbătoare cade pe 4 și 5 iunie Această sărbătoare marchează sfârșitul sezonului pascal creștin-ortodox.
Pogorârea Duhului Sfânt sau Rusaliile ori Cincizecimea este sărbătoarea care prăznuiește Pogorârea Sântului Duh asupra ucenicilor lui Iisus Hristos, la 50 de zile de la Învierea Mântuitorului.
Rusaliile, sau sărbătoarea trandafirilor din lumea romană, este sărbătoarea consacrată cultului morților. De aici, creștinii au preluat obiceiul roman și au făcut din sâmbăta dinaintea Rusaliilor una dintre cele mai importante zile de pomenire a morților, Sâmbăta Morților.
Rusaliile reprezintă și fetele împăratului Rusalim, despre care se credea că au puteri magice și pot seduce oamenii, pedepsindu-i pe cei care nu le respectau. Pentru a le îmbuna, oamenii le spuneau și diferite nume precum: „zâne”, „iele” ori „frumoase”.
Tradiții și superstiții de Rusalii
Zilele de Rusalii vin cu o serie de tradiții și obiceiuri din moși strămoși. O mare parte dintre acestea sunt păstrate cu sfințenie și astăzi.
- „Purtarea frunzelor” este o tradiție care presupune ca oamenii să își pună în sân plante precum leuștean, usturoi sau pelin, în scopul de a fi protejați de spiritele rele.
- „Dansul Călușarilor” este un obicei străvechi ce se practică de Rusalii, acesta este un joc ce binecuvântează satul, aducând sănătate și noroc în gospodăriile oamenilor. Vine din zona Olteniei și presupune ca feciorii din sat să meargă din casă în casă pentru a alunga spiritele rele și necazurile.
- „Împănatul boului” este un obicei care își are originile în Ardeal și presupune decorarea cu flori a unui bou, urmând ca acesta să fie lăsat să se plimbe de unul singur pe străzile satului. Când ajunge în fața bisericii localității, preotul sfințește animalul și apoi oferă de băut persoanelor care au participat la acest eveniment.
- „Udatul nevestelor” este un alt obicei practicat în Ardeal și presupune ca femeile din sat să fie stropite cu apă de bărbați pentru a rămâne frumoase și sănătoase tot anul.
Ce nu se face de Rusalii
- În ziua de Rusalii nu se spală haine și nu se face curat
- Nu se intră în vie, nu se merge în locuri pustii, pe langă păduri sau fântâni fiindcă te poţi întâlni cu spiritele rele
- Nu e bine să mergi la câmp, pentru că Ielele te pot prinde şi pedepsi
- Nu trebuie să mergi la scăldat pentru că este pericol de înec
- Nu este bine să spui mai departe un secret, altfel ai putea fi pedepsit
- Nu este bine să te cerți cu nimeni de Rusalii pentru că vei fi luat de Iele, adică de spiritele rele
- Din ziua de Rusalii, timp de 9 săptămâni nu se culeg ierburi de leac
Rugăciune de Rusalii – „Împărate ceresc”
„Împărate Ceresc, Preabunule Mângâietorule, Duhule al adevărului, Cel ce din Tatăl mai înainte de veci purcezi şi întru Fiul pururea Te odihneşti; nepărtinitorule Izvor al darurilor celor dumnezeieşti, pe care le împărţi precum voieşti; prin care şi noi nemernicii ne-am sfinţit şi ne-am uns în ziua botezului nostru.
Caută spre rugăciunea robilor Tăi, vino la noi şi Te sălăşluieşte întru noi şi curăţeşte sufletele noastre, ca să putem a ne face locaş Preasfintei Treimi.
Aşa, o Preabunule, nu Te scârbi de necurăţia noastră, nici de rănile păcatelor; ci le tămăduieşte pe ele cu ungerea Ta cea atotvindecătoare. Luminează mintea noastră, ca să cunoaştem deşertăciunea lumii şi a celor ce sunt în lume; înviază ştiinţa noastră, ca neîncetat să vestească nouă ceea ce se cuvine, a face şi ce se cuvine a lepăda; îndepărtează şi înnoieşte inima noastră, ca să nu izvorască mai mult ziua şi noaptea gânduri rele şi pofte necuvioase. Îmblânzeşte trupul şi stinge cu insuflarea Ta cea dătătoare de rouă văpaia patimilor, prin care se întunecă în noi Chipul cel preascump al lui Dumnezeu.
Iar duhul lenevirii, al mâhnirii, al iubirii de stăpânire şi al grăirii în deşert goneşte-l de la noi. Și ne dă nouă duhul dragostei şi al răbdării, duhul blândeţii şi al dreptăţii, ca îndreptând inimile cele slăbite şi genunchii, fără de lenevire să călătorim pe calea sfintelor porunci.
Și aşa, ferindu-ne de tot păcatul şi împlinind toată dreptatea, să ne învrednicim a primi sfârşit creştinesc şi neruşinat şi a intra în Ierusalimul cel Ceresc, iar acolo a ne închina Ţie, împreună cu Tatăl şi cu Fiul, cântând în vecii vecilor : Treime Sfântă, slavă Ţie!”