Ziua Europeană a Limbilor (Z.E.L.)- marcată de prof. Vasile-Dan Ungur la un liceu clujean de elită, 26 sept 2024
Ziua de 26 Septembrie, prezintă o importanţă deosebită în ceea ce priveşte multilingvismul şi pluriculturalismul. Anul acesta, evenimentul a marcat în prim plan ideea de pace între popoare. Prosperitatea popoarelor prin : pace, linişte, oprirea războaielor de orice natură şi pacifism.
Ideea de pace şi solidaritate între popoare este şi azi marcată de simbolul porumbelului cu o ramură de măslin în plisc, izvorât din mitologia antică: alegând casca lui Ares (Marte), zeul războiului. Acesta prelungi starea de pace, tocmai pentru a cuibări această pasăre sacră.
Sărbătorirea pentru prima dată a zilei de 26 septembrie ca şi eveniment internaţional a fost marcat, la iniţiativa Consiliului Europei, (C.E.)
,,Ziua Limbilor Europene” (Z.L.E.) a fost proclamată la 6 decembrie 2001, în comun, de Consiliul Europei (C.E.) şi de Uniunea Europeană (U.E.) pentru a se încuraja învățarea limbilor străine, în Europa.
Ȋn acest sens, suntem convinşi că diversitatea lingvistică reprezintă cheia unei mai bune comunicări interculturale şi că este unul din elementele principale ale bogatului patrimoniu cultural al continentului nostru. Un proverb străvechi spunea: ,,Spune-mi câte limbi cunoşti, ca să îţi spun câte feluri de om eşti”.
Anul acesta, sub deviza valorizării tututor limbilor europene, dorim să subliniem importanţa tuturor limbilor prezente pe continentul european.
Activitatea pe care a lansat-o d-l prof. Vasile-Dan Ungur, de la catedra de limba şi literatura engleză a constat în prezentarea unui Power Point, cu steagurile şi popoarele europene şi salutul aferent acelui stat european.
Mulţi elevi de ciclu gimnazial şi liceal au spus, în mai multe limbi, afirmaţia: ,,Ziua limbilor europene este o zi a stabilirii punţilor de legătură între noi, popoarele unite”, conducându-ne la ideea unei Europe unite şi paşnice.
Ȋn cerc, elevii au ţinut în mână câte un steag al statului european respectiv, în faţa unei prezenţe numeroase de cadre didactice de specialitate şi un numai.
Activitatea, a urmărit diversificarea gamei de limbi învățate pentru a spori plurilingvismul și înţelegerea interculturală. Ȋn acest sens, s-a realizat promovarea diversităţii lingvistice şi culturale bogate din Europa, precum şi încurajarea învăţãrii lingvistice, pe tot parcursul vieţii, în şi din şcoală.
Ȋn cadrul celei de-a doua părţi a activităţii, s-a trecut în revistă secţiunea ,,Citate celebre”, care include o varietate de citate din limbi şi origini diferite, precum şi jocul interactiv: ,,Unde sunt?”. Elevii au fost invitaţi să identifice ce ţară este reperezentată într-o anumită imagine -pe baza unor indicii lingvistice vizibile;
Inspiraţi de prezenţa unui afiş mare de ,,Frământări de limbă” realizat de d-l prof. Vasile-Dan Ungur, elevilor li s-a adresat întrebarea : ,,Cine decide ce este corect pentru o limbă sau pentru ortografía unui cuvânt?”.
Elevii s-au împăţit în două tabere de coechipieri: cei care întreabă şi cei care vor răspunde întrebărilor sub forma unui joc interactiv, prin metoda interactivă de predare-învăţare a brainstorming-ului.
Întrebarea retoricã: ,,Ȋn câte limbi poti face pe cineva să râdă?” a adus în prim plan o provocarea multilingvă: câte ,,încurcături de limbă” se pot pronunţa la viteza cea mai mare? Cât de nostim sună, o încurcătură de limbă, într-o limbă sau în alta? Răspunsul vine o dată ce profesorul Vasile-Dan Ungur le-a vorbit elevilor săi despre sintagma ,,frământare de limbă”, care are un iz arhaic și popular, datorat acelor substantive ,,frământate” sau ,,frânte”,.
,,Frântura de limbă”-denumită şi „îmbârligătură de limbă” sau „încurcătură de limbă” sau „scrântitură de limbă”, descrie practic, vorbirea, fraza încâlcită, formată dintr-un șir de cuvinte greu de rostit.
Ȋn acest sens, dificultatea rostirii acestor ,,frământări de limbă” constau în a rosti grupuri fonetice cu articulare complicate, mai ales în repetarea lor la distanță mică, cu câte o ușoară variație, aceasta stârnind şi foarte mult haz. Printre exemple amintim ,,frmântarea de limbă” englezească: ,,Ea vinde scoici pe ţărmul mării”- “She sells seashells on the seashore„. Iar în limba franceză: ,,Combien de sous sont ces saucissons-ci ? ‘’ însemnă ,, Câți bănuți sunt cârnații ăștia? ”.
Ȋn limba română, s-a dat ca şi exemplu frământarea de limbă cu litera ,,D” care trebuie rostită la viteză maximă: ,, Duc în bac sac de dac, aud crac, o fi rac? O fi drac? Face pac, aud mac, aud oac, nu e rac, nu-i gîndac, nu e cuc, nu-i brotac, îl apuc, îl hurduc. E tot drac.”
Ȋn limba germană, frământarea de limbă „Zwei schwarze schleimige Schlangen sitzen zwischen zwei spitzen Steinen und zischen“ s-ar traduce „Doi șerpi negri și născuți stau între două pietre ascuțite și șuieră”.
Dacă ne referim la multiculturalitate şi plurilingvism, cei responsabili de asigurarea accesului la învățarea limbilor străine sunt încurajați să faciliteze învățarea limbilor și să sprijine politicile, prin inițiative de promovare a limbii respective într-o altă ţară.
Ȋn final, s-a conchis că body language-ul a reuşit cu uşurinţă să depăşească barierele ligvistice oricărei limbi. Astfel, ,,o glumă nostimă” în Regatul Unit al Marii Britanii nu e la fel de nostimă în Franţa, de exemplu.
Cu toate acestea, părintele comediei Charlie Chaplin a reuşit prin mimica feţei, prin contorsionarea corpului său să aducă un zâmbet pe întreg mapamondul, depăşindu-şi graniţele.
La fel, în zilele noastre, Dr. Rowan Atkinson, cunoscutul şi îndrăgitul actor care îl interpretează pe Mr. Bean au reuşit să folosească un limbaj universal mimico-gestual al limbajului semnelor, cucerind, astfel, lumea întreagă.
Concluzia ? Este foarte bine să cunoaştem cât mai multe limbi, acest lucru ne va facilita stabilirea ,,punţilor de legătură” între noi, oamenii.
