Postul Crăciunului este perioada de pregătire spirituală înainte de sărbătoarea Nașterii Domnului, care începe în general pe 15 noiembrie și se încheie în ziua de Crăciun. În timpul acestui post, credincioșii practică rugăciunea, milostenia și abstinența de la anumite alimente pentru a se pregăti sufletește pentru venirea lui Isus Hristos. Prin urmare, de astăzi, meniul zilnic al credincioșilor trebuie să conțină preparate pe bază de legume și, ocazional, preparate din pește.

Semnificații religioase

Postul Crăciunului, cunoscut și sub numele de Postul Nașterii Domnului, este o perioadă de pregătire spirituală și fizică pentru sărbătoarea Nașterii Domnului Iisus Hristos în tradiția creștin-ortodoxă. Acest post are o semnificație profundă și este însoțit de anumite practici, superstiții și restricții.

Postul Naşterii Domnului este rânduit de Biserică pentru a-i pregăti pe credincioşi pentru marea sărbătoare a Naşterii lui Iisus Hristos.

Postul Crăciunului aminteşte de patriarhii şi drepţii Vechiului Testament, care au petrecut timp îndelungat în post şi rugăciune, în aşteptarea venirii lui Mesia.

Ca vechime, cele dintâi menţiuni despre acest post provin din secolele IV-V, de la Fericitul Augustin şi episcopul Leon cel Mare al Romei.

La început, creştinii nu posteau toţi în acelaşi fel şi acelaşi număr de zile. Unii posteau şapte zile, alţii şase săptămâni

Dezlegări în timpul Postului Crăciunului

Potrivit Bisericii, în fiecare sâmbătă și duminică, cuprinse între 21 noiembrie, când este sărbătorită Intrarea Maicii Domnului în Biserică, și 20 septembrie, când se face pomenirea Sfântului Ignatie Teoforul, credincioșii au dezlegare la pește. În rest, vor avea o alimentație bazată pe legume.

Zilele din timpul Postului Crăciunului 2023 în care este dezlegare la pește sunt:

  • 21 noiembrie – Intrarea Maicii Domnului în Biserică;
  • 23 noiembrie – Sfântul Antonie de la Iezerul Vâlcii;
  • 25 noiembrie – Sfânta Muceniță Ecaterina și Sfântul Mercurie;
  • 26 noiembrie – duminica;
  • 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei;
  • 2 decembrie – Sfântul Cuvios Porfirie Kavsokalivitul;
  • 3 decembrie – Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica,
  • 4 decembrie – Sfânta Varvara;
  • 5 decembrie – Sfântul Sava cel Sfințit;
  • 6 decembrie – Sfântul Ierarh Nicolae;
  • 7 decembrie – Sfânta Muceniță Filofteia;
  • 9 decembrie – Zămislirea Sfintei Fecioare Maria;
  • 10 decembrie – duminica;
  • 12 decembrie – Sfântul Ierarh Spiridon;
  • 16 și 17 decembrie – sâmbătă și duminică;
  • 18 decembrie – Sfântul Daniil Sihastrul.

Tradiții, obiceiuri, superstiții

  • În Postul Crăciunului, se spune că este bine ca fetele nemăritate să bată pernele pentru a-și găsi ursitul mai repede și pentru a-și îmblânzi soarta.
  • În postul Crăciunului este interzisă beția.
  • De Lăsata Secului, femeile pun toate oalele din casă cu gura în jos, pentru ca oamenii să fie feriți de boli și de pagube.
  • Cu o zi înainte de postul Crăciunului, amenii toate resturile de mâncare și oasele într-o față de masă. În dimineața primei zile de post le aruncă spre răsărit și rostesc următoarele cuvinte:
  • “Păsările Cerului! Eu vă dau vouă hrană din masa mea cu care să fiți îndestulate și de la holdele mele oprite”. Se face acest obicei în speranța că anul viitor păsările nu vor mai strica poamele din ogradă.
  • În ziua de Ajun se ține post negru, adică se mănâncă doar seara. Atunci se mănâncă grâu fiert îndulcit cu miere, covrig, turte din făină și poame.
  • După cum e vremea în Postul Crăciunului, se va ști cum va fi la primăvară. Dacă este vreme liniștită, se anunță o primăvară cu multe ploi.
  • În Bucovina, se spune că dacă visezi grâu verde în postul Crăciunului e semn bun că anul care vine va fi bogat în toate.
  • În postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie), dar și în perioada de la Crăciun până la Bobotează (25 decembrie – 6 ianuarie) nu se fac nunți.