Președintele Klaus Iohannis l-a desemnat luni seară pe Dacian Cioloș drept candidat la funcția de premier. Nominalizarea a venit la finalul consultărilor de la Cotroceni între șeful statului și reprezentanții partidelor parlamentare.

USR e singurul partid care a propus un premier, în persoana lui Dacian Cioloș, președintele partidului.

Declarațiile lui Klaus Iohannis:

• Am avut azi consultări cu partidele după moțiunea de cenzură. În toate discuțiile am reiterat importanța unor chestiuni care trebuie rezolvate: pandemia, creșterea prețurilor la energie. E foarte important să beneficiem de sumele mari din PNRR și să nu dăm cu piciorul la această oportunitate

• Am reiterat importanța pregătirilor pentru iarnă. Acestea sunt chestiunile importante pentru români

• Partidele au venit cu diferite abordări și propuneri

• Eu am reținut o propunere pe care o voi pune în practică. Am decis să îl desemnez pentru poziția de candidat de premier pe Dacian Cioloș

Dacian Julien Cioloș(n. 27 iulie 1969, în  Zalău, Sălaj, România) este un politician român, de profesie inginer horticultor, care a deținut funcția de prim-ministru al României din noiembrie 2015 până în ianuarie 2017. Este președintele USR PLUS din 1 octombrie 2021. Anterior, el a ocupat funcția de comisar european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală în cadrul Comisiei Europene între 2010 și 2014. În ianuarie 2019 a fost ales președinte al Partidului Libertății, Unității și Solidarității (PLUS). În 2021 a devenit președinte al USR, învingând contracandidatul Dan Barna cu 50,9% din voturi la alegerile interne ale partidului.

Activitatea politică:

A fost membru al Uniunii Vatra Românească începând cu 1990, în timpul studenției, ocupând funcția de președinte al comisiei de cenzori. În mai 1993, a fost avansat vicepreședinte al organizației de tineret, Asociația Junimea Vatra Românească.[9]

În ianuarie 2005 a devenit consilier al ministrului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și reprezentant în Comitetul Special Agricol la Consiliul European.[6] Deși nu făcea parte din niciun partid politic, în perioada mai–octombrie 2007 a fost subsecretar de stat pentru Afaceri Europene.[10]

Ministru al agriculturii

Dacian Cioloș în septembrie 2010 în calitate de comisar european pentru Agricultură

În octombrie 2009, guvernul Boc, în speranța de a-și asigura portofoliul Agriculturii în a doua Comisie Barroso, l-a nominalizat pe Dacian Cioloș pentru funcția de comisar european din partea României. Propunerea a fost criticată de liberalii și social-democrații din opoziție, care au considerat-o drept o manevră de ultim moment a unui guvern aflat în pragul prăbușirii, dar și de Partidul Socialiștilor Europeni care a considerat că această poziție ar fi trebuit să meargă la un social-democrat. Într-adevăr, guvernul Boc a căzut la o zi după nominalizarea lui Cioloș, când a pierdut o moțiune de cenzură. Deși nominalizarea sa a fost susținută de președintele Traian Băsescu, Cioloș a menținut o autonomie față de acesta și s-a bucurat de o reputație bună în rândul parlamentarilor.

La sfârșitul lunii noiembrie, președintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, l-a nominalizat pentru postul de comisar pe Agricultură. Barroso a apreciat că Dacian Cioloș a fost „cel mai competent nume” de pe lista candidaților pentru acest portofoliu. De asemenea, Barroso a lăudat „viziunea modernă” a acestuia asupra agriculturii și dezvoltării rurale. Revista britanică Farmers Weekly a considerat numirea „o alegere controversată”, invocând gestionarea defectuoasă de către România a fondurilor europene, dar a recunoscut „experiența agricolă amplă” a acestuia. Sindicatul Național al Fermierilor din Anglia și Țara Galilor și Sindicatul Național al Fermierilor din Scoția au salutat numirea lui Cioloș. Ministrul italian al Agriculturii Luca Zaia și președintele francez Nicolas Sarkozy l-au felicitat, de asemenea, pe Dacian Cioloș. Agenția germană de știri Deutsche Presse-Agentur și ziarul britanic The Independent au criticat nominalizarea lui Cioloș din cauza chestiunii fondurilor europene, în timp ce cotidianul francez Ouest-France a apreciat că motivul indignării britanicilor a fost percepția că Cioloș ar fi de fapt un al doilea comisar francez, date fiind legăturile sale strânse cu această țară.

În ianuarie 2010, Dacian Cioloș a fost audiat în Parlamentul European pentru a se stabili dacă este candidatul potrivit pentru postul de comisar pentru Agricultură. Cioloș a fost votat în unanimitate de către membrii comisiei. Parlamentul European a acordat pe 9 februarie votul de încredere echipei conduse de José Manuel Barroso. Cioloș a stabilit ca obiective pentru mandatul său menținerea unui sector agricol prosper, conservarea mediului și protecția peisajului rural, combaterea încălzirii globale și asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru fermieri. Cioloș a promis, de asemenea, să continue adaptarea și restructurarea politicii agricole comune. Chestiunea fondurilor europene reclamată de unele publicații internaționale a fost adusă în discuție de Cioloș la câteva zile de la începerea mandatului. Pe 16 februarie, acesta a cerut României, într-o scrisoare oficială, remedierea deficiențelor din Sistemul Integrat de Administrare și Control prin care se acordă subvențiile europene. Pe 12 octombrie 2011 și-a publicat propunerile de revizuire a politicii agricole europene, în care susține ca Uniunea Europeană ar trebui să își dubleze producția agricolă până în 2050.

În iulie 2015, succesorul lui Barroso, Jean-Claude Juncker, l-a desemnat pe Dacian Cioloș în funcția de consilier special privind siguranța alimentară internațională.

Prim-ministru

Pe 10 noiembrie 2015, Dacian Cioloș a fost desemnat prim-ministru al României de către președintele Klaus Iohannis, la șase zile după demisia premierului Victor Ponta. Cioloș a propus un cabinet tehnocrat format din 21 de membri, o treime dintre aceștia femei. Pe 17 noiembrie, guvernul condus de Dacian Cioloș a fost învestit de către Parlament, după ce a primit susținerea a 389 de deputați și senatori, cu 115 voturi mai multe decât cele necesare. PSD, PNL, UDMR, UNPR și grupul minorităților au anunțat că susțin guvernul, în timp ce ALDE, PMP și PND s-au opus. Președintele PSD, Liviu Dragnea, a negociat susținerea Guvernului Cioloș în schimbul desemnării lui Vasile Dîncu în funcțiile de vicepremier și ministru al Dezvoltării.

Pe fondul crizei dezinfectanților diluați, ministrul Sănătății, Patriciu Achimaș-Cadariu, a demisionat pe 9 mai 2016. Premierul Dacian Cioloș a asigurat interimatul acestei funcții până la numirea succesorului acestuia, Vlad Voiculescu, pe 20 mai.

În octombrie 2016, în preajma alegerilor parlamentare, Dacian Cioloș a lansat Platforma România 100, o platformă de principii, valori și proiecte pentru dezvoltarea României, pe care a propus-o spre dezbatere partidelor aflate în campanie. Concomitent, Cioloș a confirmat că nu va candida la alegeri. Principalele două partide din opoziție, Partidul Național Liberal și Uniunea Salvați România, și-au anunțat susținerea pentru Platforma România 100. La rândul său, Dacian Cioloș a recomandat electoratului să voteze PNL sau USR.

Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate

În decembrie 2017, Dacian Cioloș a anunțat că din Platforma România 100 se va desprinde un partid politic. Trei luni mai târziu, Cioloș a pus bazele Mișcării România Împreună. Întrucât înființarea acestei formațiuni a fost tergiversată în instanță, Dacian Cioloș a abandonat proiectul, iar pe 15 decembrie 2018 a prezentat, la Cluj-Napoca, un nou partid politic – Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate – înscris deja în Registrul partidelor politice.

Pe 26 ianuarie 2019, la prima convenție națională a PLUS, Cioloș a fost ales președinte al partidului cu 99,17% din voturi. Din 2 februarie 2019, Dacian Cioloș este copreședinte al Alianței 2020 USR+PLUS alături de președintele USR, Dan Barna, alianța fiind constituită în ședința Comitetului Politic al USR, care a decis să participe pe o listă comună la alegerile europarlamentare din 26 mai. La aceeași dată, reprezentanții partidelor USR și PLUS au anunțat lista comună de candidați, Dacian Cioloș ocupând prima poziție. Alianța a primit 22,36% din voturi și, astfel, Cioloș a obținut un mandat de eurodeputat. În lunile dinaintea scrutinului, Cioloș a avut mai multe discuții cu conducerile partidelor En Marche! din Franța și Ciudadanos din Spania pentru constituirea unui nou grup politic, de centru, în Parlamentul European. În iunie 2019, acesta a fost ales liderul grupului Renew Europe, al treilea grup ca mărime din Parlament, cu 65 de voturi „pentru” și 41 de voturi „împotrivă”.

În 1 Octombrie a fost ales președinte al USR PLUS cu 50.9% în urma turului II. În primul tur a obținut 46.0%.

 

 

 

 

Autor: Cătălina Săplăcan

Data publicării: 11.10.2021

Surse: g4media.ro, Wikipedia